{"id":5360,"date":"2020-03-15T01:25:54","date_gmt":"2020-03-14T22:25:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.lekolin.org\/li-dera-zore-ci-dibe\/"},"modified":"2020-03-15T01:25:54","modified_gmt":"2020-03-14T22:25:54","slug":"li-dera-zore-ci-dibe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/li-dera-zore-ci-dibe\/","title":{"rendered":"Li D\u00eara Zor\u00ea \u00e7i dibe ?"},"content":{"rendered":"<p>21 Eyl\u00fcl 2017 Per\u015fembe Saat 11:43<\/p>\n<\/p>\n<div class=\"detail content_14\" id=\"text_detail\">\n<div class=\"newsImage\">\n<b>Beriya em behsa b\u00fbyer \u00fb pev\u00e7\u00fbn\u00ean li bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea diqewimin bikin, div\u00ea em behsa gir\u00eengiya baj\u00ear \u00fb erdn\u00eegariya w\u00ea j\u00ee bikin<\/b><\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\t\t <img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.lekolin.org\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/5554-1.png\">\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n<p>Bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea yek ji bajar\u00ea her\u00ee stratej\u00eek \u00fb mezin li ser \u00e7em\u00ea Firat\u00ea ye,<br \/>\nher wiha bajar\u00ea tu welat\u00ean Ereb y\u00ean c\u00eeran S\u00fbr\u00ee \u00fb \u0130raq&#8217;\u00ea bi hedvu dide gir\u00eadan \u00fb<br \/>\ndi nava gel\u00ea her\u00eam\u00ea de nav li bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea t\u00ea kirin ku Dergeha Ber bi<br \/>\nRojhilat ye. D\u00eesan, D\u00eara Zor\u00ea xwed\u00ee gir\u00eengiyek ku gir\u00eadana navb\u00eara bajar \u00fb<br \/>\nbajarok\u00ea Bakur, Ba\u015f\u00fbr\u00ea \u00fb Rojava bi hevdu dide gir\u00eadan. Bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea di war\u00ea<br \/>\n\u015faristaniy\u00ea ve xwed\u00ee d\u00eeroka dir\u00eaj e ku para xwe ji \u015faristaniya Mezopotamya<br \/>\ngirtiye. Bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea di serdem\u00ean c\u00fbda y\u00ean d\u00eerok\u00ea de malovaniya Kurdan j\u00ee<br \/>\nkiriye, bi taybet di serdema Selahedd\u00een Eyub\u00ee de Kurdan navenda D\u00eara Zor\u00ea cih\u00ea<br \/>\nher\u00ee bi ewle ji bo xwe hilbijartin ji bo derbasb\u00fbna wan ya Ba\u015f\u00fbr\u00ea Kurdistan\u00ea \u00fb<br \/>\n\u0130raq\u00ea.<\/p>\n<p class=\" \">\u015eer \u00fb qewm\u00een\u00ean li bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea dide n\u00ee\u015fan kirin ku<br \/>\naloziya S\u00fbr\u00ee ji qonaxeke her\u00eam\u00ee derbas\u00ee qonaxeke navnetew\u00ee b\u00fbye. Ango<br \/>\npirsgir\u00eaka S\u00fbr\u00ee \u00fb \u00e7areseriya w\u00ea asta S\u00fbr\u00ee derbas kiriye.<span>\u00a0 <\/span>Emer\u00eeka, Rusiya, \u0130ran, S\u00fbr\u00ee \u00fb Kurd li ser<br \/>\nD\u00eara Zor\u00ea p\u00ea\u015fbaziy\u00ea de ne. Ji aliyek\u00ee h\u00eaz\u00ean hevpeyman \u00fb QSD di \u00e7ar\u00e7oveya<br \/>\nkontrolkirina Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea \u00e7em\u00ea Firat\u00ea \u00fb be\u015fek ji bajar biger \u00fb ji aliy\u00ea<br \/>\nd\u00eeve j\u00ee S\u00fbr\u00ee, \u00ceran \u00fb Rusiya dixwazin ba\u015f\u00fbr\u00ea \u00e7em\u00ea Firat \u00fb navenda baj\u00ear kontrol<br \/>\nbike. Her \u00e7end\u00ee hem\u00fb h\u00eaz di bin siwana du cemseyan de t\u00ean tasn\u00eefkirin j\u00ee, l\u00ea<br \/>\nher aliyek ji van h\u00eazan xwed\u00ee pirojeyeke cuda ye. Emer\u00eeka ji bo projeya xwe ya<br \/>\nbi nav\u00ea Rojhilata Nav\u00een a Mezin bibe ser\u00ee p\u00eaw\u00eest e di her\u00eam\u00ea de xwe bi cih bike<br \/>\n\u00fb mutef\u00eek\u00ean n\u00fb avabike. Her wiha, Emer\u00eeka dixwazin di S\u00fbr\u00ee de xelet\u00ee \u00fb \u015fa\u015ftiy\u00ean<br \/>\ndi sala 2003\u2019an de li \u0130raq\u00ea kirine li S\u00fbr\u00ee \u00fb D\u00eara Zor\u00ea bi taybet dubare neke.<br \/>\nRus ji bo ku xw\u00eena windakir\u00ee di serdema \u015fer\u00ea sar de, careke din veger\u00eene. Ji<br \/>\nber v\u00ea yek\u00ea li S\u00fbr\u00ee kete nava liv \u00fb tevgereke ku beriya w\u00ea nehatiye d\u00eetin. Li<br \/>\nLazqiy\u00ea pi\u015ft\u00ee bicihkirina s\u00eestema parastin\u00ea ya S400 ya f\u00fbzeyan, peymaneke bi 49<br \/>\nsalan ji bo navenda le\u015fker\u00ee ya Him\u00eam\u00eem mor kir. Daxwaza Rusiya ya kontrolkirina<br \/>\nD\u00eara Zor\u00ea, avakirina navendek le\u015fker\u00ee \u00fb bicihkirina s\u00eestema parastin\u00ea m\u00eena ya<br \/>\nHim\u00eam\u00eem li \u00e7\u00fbla S\u00fbr\u00ee ku navenda w\u00ea bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea ye. Bi v\u00ea yek\u00ea Rus dixwaze<br \/>\nheb\u00fbna xwe mayende bike li S\u00fbr\u00ee.<\/p>\n<p class=\" \">Rew\u015fa \u00ceran&#8217;\u00ea di girtina bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea de c\u00fbda ye ji ya<br \/>\nEmer\u00eeka \u00fb Rusiya. Rus \u00fb Emer\u00eeka bi mebesta parastina berjewindiyan xwe mecb\u00fbr\u00ee<br \/>\n\u015fer dikin li D\u00eara Zor\u00ea, l\u00ea \u00ceran ji bo statuya xwe li Rojhilata Nav\u00een bipar\u00eaze<br \/>\nv\u00ea yek\u00ea dike. Ji bo \u00ceran\u00ea D\u00eara Zor\u00ea xeleka zinc\u00eera di navb\u00eara S\u00fbr\u00ee, Lubnan \u00fb<br \/>\n\u0130raq \u00fb \u00ceran\u00ea de ye. Bi kontrolkirina D\u00eara Zor\u00ea ji aliy\u00ea \u00ceran\u00ea ve t\u00ea w\u00ea watey\u00ea<br \/>\nku xewna W\u00eeleyet\u00ee Feq\u00ee ya sed\u00easalan p\u00eak t\u00ea. Ango girtina ji bo \u00ceran\u00ea p\u00eak an\u00eena<br \/>\npirojeya H\u00eelala \u015e\u00ee&#8217;iye. <\/p>\n<p class=\" \"><strong>Adnan Mustafa<\/strong><\/p>\n<p class=\" \"><strong>Navenda L\u00eakol\u00een\u00ean<br \/>\nStratej\u00eek a Kurdistan\u00ea<\/strong><\/p>\n<p class=\" \"><strong>www.lekolin.com &#8211;<br \/>\nwww.lekolin.org &#8211; www.lekolin.net \u2013 www.lekolin.info -www.navendalekolin.com<br \/>\n-http:\/\/kursam.org\/index.html- http:\/\/kursam.net\/index.html<\/strong><\/p>\n<\/p>\n<p>\t<!-- parveke begin --><\/p>\n<div>\n<div class=\"sharethis-inline-share-buttons\"><\/div>\n<p><!-- parveke END -->\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p><b>Beriya em behsa b\u00fbyer \u00fb pev\u00e7\u00fbn\u00ean li bajar\u00ea D\u00eara Zor\u00ea diqewimin bikin, div\u00ea em behsa gir\u00eengiya baj\u00ear \u00fb erdn\u00eegariya w\u00ea j\u00ee bikin<\/b><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5361,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[32,902,930,193,31,36,33,30,250,35,34,931],"class_list":["post-5360","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politik-analiz","tag-arastirma","tag-ci","tag-dera","tag-dibe","tag-kurdi","tag-kurdish","tag-kurdistan","tag-lekolin","tag-li","tag-turkish","tag-turkiye","tag-zore"],"acf":[],"post_mailing_queue_ids":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5360","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5360"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5360\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5361"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lekolin.org\/ku\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}